Așezarea podelelor de lemn peste încălzirea prin pardoseală este posibilă, dar, având în vedere proprietăţile higroscopice ale lemnului, precum și sensibilitatea lui la influenţa temperaturii și la variaţiile umidităţii relative a aerului, necesită experienţă, respectarea unui regim tehnologic special și multe cunoștinţe despre acest subiect. Proiectul este realizat de două echipe, care trebuie să colaboreze foarte bine împreună. Prima echipă instalează încălzirea de pardoseală și aplică șapa, în general din ciment sau anhidrit. Această echipă are obligaţia de a încălzi baza pentru pardoseală și de a întocmi un protocol. Umiditatea șapei trebuie măsurată cu un higrometru CM și trebuie să aibă un nivel de: 1,8% pentru șapa de ciment și 0,3% pentru șapa de anhidrit. În cazul în care măsurătorile umidităţii șapei indică un nivel adecvat și nu a trecut mai mult de o săptămână de la terminarea încălzirii, a doua echipă poată să înceapă lucrările pentru așezarea podelei. Echipa pentru punerea parchetului are nevoie, de asemenea, de foarte multă experienţă. Lucrările acestei echipe vor începe cu revizuirea planurilor tehnice existente și a protocolului lucrărilor echipei precedente. A doua echipă va măsura încă o dată umiditatea șapei, umiditatea relativă a aerului și temperatura. Colaborarea dintre aceste două echipe și seriozitatea realizării lucrărilor sunt condiţiile necesare pentru succesul întregului proiect.
Alegând speciile de lemn din care va fi alcătuită podeaua, se recomandă în primul rând alegerea tipurilor cu un coeficient redus de contracție și dilatare și timp îndelungat de atingere a echilibrului higroscopic. Asemenea proprietăți pot fi găsite la lemnul de: merbau, iroko, doussie, jatoba și la speciile locale de lemn: stejar și salcâm. Nu se recomandă așezarea de podele din arţar, fag, frasin și carpen pe încălzire de pardoseală datorită coeficientului ridicat de contracţie ale acestor specii de lemn și nuanţei deschise la culoare, care evidenţează crăpăturile.
Al doilea parametru important îl constituie grosimea și lăţimea elementelor pardoselii. Datorită indicelui de conductivitate termică, parchetul și plăcile de podea solide sunt dezavantajoase, deoarece, în general, au o grosime de peste 15 mm, ceea ce duce la pierderi de căldură și, prin urmare, scade eficiența încălzirii. În plus, nu se recomandă așezarea parchetului și a plăcilor solide, mai ales datorită lățimii lor – în condiții de temperatură relativ ridicată și umiditate relativă scăzută, lemnul se contractă, creând spații între elementele individuale ale podelei. Pe de altă parte, se recomandă utilizarea de pardoseli stratificate, cum ar fi lemnul Barlinek (din lemn de merbau, iroko, jatobe, stejar și salcâm), a cărui rezistență termică nu depășește 0.17 m2 K/W. Aceste plăci sunt lăcuite sau uleiate din fabrică, iar așezarea încrucișată a straturilor individuale împiedică în mod semnificativ acţiunea lemnului și reduce formarea decalajelor chiar și între scânduri foarte largi. Un parametru important este temperatura maximă permisă pentru încălzirea suprafeţei pardoselii. Podeaua nu trebuie încălzită la o temperatură mai mare de 26oC.
Plăcile Barlinek mai au un avantaj deosebit de util pentru încălzirea prin pardoseală. Datorită conectorului barclick, podeaua nu necesită lipire și astfel se evită riscul apariţiei șanţurilor datorită uscării sau îmbătrânirii adezivului utilizat. O astfel de podea reacționează flexibil la variaţiile de umiditate și temperatură.
Dacă vă decideți să instalați un parchet sau mozaic, utilizați un adeziv adecvat care își va menține flexibilitatea în timpul unei utilizări îndelungate a podelei pe încălzire prin pardoseală. Se recomandă utilizarea adezivilor poliuretanici bicomponenți care își păstrează flexibilitatea. De asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită modului în care se finisează podeaua. Foarte recomandat, în cazul încălzirii prin pardoseală, este lacul din rășini sintetice, precum și ceara sau uleiul.
Nu uitaţi că parchetul de pe podeaua încălzită este mai sensibil la umezeală decât parchetul pe substrat neîncălzit. Acest lucru se datorează diferenței mai mari între starea cea mai mare de uscare și starea cea mai mare de umezeală a parchetului.
Așezarea unei podele din lemn pe încălzire prin pardoseală necesită considerarea unei serii de factori, inclusiv sistemul de încălzire, proprietățile lemnului și alte materiale auxiliare. Din acest motiv, se recomandă, acordarea unei atenții deosebite la alegerea atât a lemnului pentru podea, cât și a sistemului de încălzire. Acești doi factori, adică sistemul de încălzire în pardoseală și tipul de podea, trebuie selectați cu atenție în etapa de proiectare.
Instalarea și funcționarea corectă a încălzirii prin pardoseală (electrică sau cu apă) este o condiție necesară pentru utilizarea pardoselilor din lemn pe aceste substraturi.
Cerinţe:
- Întreaga suprafaţă a pardoselii trebuie să fie încălzită.
- Temperatura suprafeței pardoselii nu poate depăși 26°C. Aceasta este valoarea maximă permisă a temperaturii pentru suprafața podelei.
- Pardoseala din trei straturi, cu stratul superior de lemn de arţar, fag, frasin și carpen, nu este adecvată pentru utilizarea în încăperi cu încălzire prin pardoseală. Motivul principal este dilatarea și contracția ridicată în comparație cu alte specii de lemn. Pot apărea spaţii vizibile între lamele și plăci.
- Temperatura în timpul montării podelei trebuie să fie între 20 – 22oC. Această cerinţă se referă nu numai la încăpere, ci și la pardoseală.
- Umiditatea relativă a aerului din încăpere nu poate să depășească 55% nici înainte de montare, nici după.
Vezi mai multe: parchet stratificat
